Ne aflăm la ediția 83 a campionatului L2 din fotbalul românesc, un sezon în plină desfășurare, pauza de iarnă prilejuind un remember special.
Sezonul 1934/1935 este primul în care s-a organizat competiția fotbalistică la nivelul eșalonului secund, istoria ulterioară însemnând diferite formate, de la 2 serii la chiar 9 în anumite perioade istorice.
Astăzi descoperim povestea primei ediții, cu 40 de formații la start, împărțite în 5 serii. Se juca fiecare cu fiecare, tur-retur. Câte 2 puncte la victorie și, în caz de egalitate, departajare funcție de rezultatele în meciurile directe.
40 de echipe, 5 serii, o singură echipă la… baraj de promovare!
Câștigătoarele acestor 5 serii au disputat ulterior un play-off în format de grupă, jucând fiecare cu fiecare, tur-retur. Doar locul 1, câștigătoarea grupei de play-off, a mers ulterior la baraj! Disputat împotriva locului 12, ultimul din primul eșalon.
Pe 28 iulie 1935, Jiul Petroșani încerca promovarea, din postura de campioană a Ligii 2, întâi în deplasare, cu AMEF Arad. A fost 2-0 pentru formația provenind din primul eșalon și 0-0 la returul de la Petroșani, disputat pe 11 august.
Jiul, club de tradiție fondat încă din 1919, se află azi în Liga 3. AMEF, înființată în 1911, a devenit ulterior Metalul, Vagonul, Unirea ori Rapid, până la dispariție, în 2006.
SERIA I: Maccabi, CFR Brașov și Elpis în frunte
A fost o serie cu câte două formații din Brașov, Constanța, Ploiești și București. S-a impus după o luptă strânsă Maccabi București (19p), cu avantaj în fața AS CFR Brașov, la egalitate de puncte! Pe locul 3, Elpis Constanța, doar un punct mai puțin!
Maccabi, ulterior Ciocanul, echipa comunității evreiești din Capitală, avea să aibă cea mai bună clasare în primul eșalon un loc 7, până la fuziunea din 1948 cu Unirea Tricolor. Echipa feroviarilor brașoveni avea să reziste din 1921 până în 2003! În vreme ce Elpis, sprinită de comunitatea greacă, înființată încă din 1915!, avea să dispară în 1957 pentru a fi relansată în 1999 de mediul privat.
Celelalte competitoare din serie au fost, în ordinea clasării, Victoria Constanța, Sportul Studențesc București, Brașovia Brașov, Prahova Ploiești și Tricolor Ploiești.
SERIA II: Forța Jiului și nostalgiile Banatului
O grupă cu 5 reprezentante din Banat, plus CA Arad, Rovine Grivița Craiova și Jiul Petroșani, ultima câștigătoare a grupei, după cum povesteam, și ulterior și a grupei de play-off.
Jiul (23 puncte) a fost urmată în ierarhie de ILSA Timișoara (21 puncte), apoi de Vulturii Textila Lugoj și RGM Timișoara, fiecare cu 15 puncte. ILSA, echipa muncitorilor din industria lânii, născută în 1922, avea să promoveze în L1 în 1936, după care fuziona cu Chinezul Timișoara. CSM Lugoj, fondată în 2009, continuă tradiția din 1920 a Vulturilor, în vreme ce RGM, Reuniunea de Gimnastică a Muncitorilor, ulterior Clubul Atletic, a jucat finala Cupei României 1938 și a dispărut în 1949.
Celelalte formații din serie au fost UD Reșița și CA Timișoara, locurile 5 și 6, peste Rovine Grivița și codașa CA Arad.
SERIA III: Phoenix, Ferar, Stăruința…
Phoenix Baia Mare, fondată în 1932 și dispărută în 2000, care a mai purtat denumirile Carpați, Cuprom sau Chimistul, a câștigat clar seria cu 28 de puncte, față de Tricolorul Baia Mare și Stăruința Oradea, fiecare cu 17 puncte. Stăruința, născută în 1912 și care a activat și în campionatul maghiar, avea să dispară în 1958.
Altă echipă din oraș, CFR Oradea, alături de Olimpia CFR Satu Mare, a luptat în seria III. Unde regăsim inclusiv CA Cluj și CFR Cluj, campioana la zi a României! Ultimul loc l-a ocupat Ceramica Bistrița, precursoarea Gloriei din deceniile următoare.
CA Cluj s-a fondat în… 1880! Clubul, iar secția de fotbal în 1904. Celebrul Ferar Cluj avea să termine pe locul 3 în campionatul maghiar în 1944, când juca și finala Cupei Ungariei!
SERIA IV: Lideri sibieni
Societatea Gimnastică Sibiu, club fondat de comunitatea germană încă din 1862, cu secție de fotbal din 1919, a câștigat seria. Echipa disputase în 1931 finala primei ligi naționale! În 1946, dispărea. Alte două echipe sibiene, Societatea Sportivă și Șoimii, au concurat în acel sezon în această serie.
Pe lângă trio sibian, Unirea Mihai Viteazul Alba Iulia sau Vitrometan Mediaș, dar și Mureșul Târgu Mureș ori Sticla Diciosânmartin, denumirea vremii pentru Târnăveni. Pe locul 2 s-a clasat CFR Simeria, club existent încă din 1909!
De menționat că Unirea din Alba e tocmai precursoarea formației care peste doi ani va sărbători centenarul și care azi activează în Liga 3.
SERIA V: Moldova, Cernăuți și Chișinău
Ultima serie a fost câștigată de Dacia Unirea Brăila la 8 puncte distanță de concitadina Franco-Româna Brăila. Adversare le-au fost inclusiv două formații din orașe care azi nu se mai află pe teritoriul României. E vorba de Sporting Chișinău (Moldova) și Jahn Cernăuți (Ucraina).
Creată în 1903 de studenții germani din localitate și dispărută în 1940, Jahn a disputat 3 sezoane în primul eșalon românesc! Au mai concurat în seria V din prima ediție a L2 în fotbalul românesc Textila Moldova Iași, Dacia Vasile Alecsandri Galați, Stadiul Băcăoan Bacău și Unirea CFR Pașcani, devenită ulterior Locomotiva și CSM.
