Florentina Olar-Spânu e considerată cea mai bună jucătoare din istoria fotbalului românesc. Căpitan al primei reprezentative și al echipei Fortuna Hjørring, multipla campioană a Danemarcei, Florentina, 33 de ani, a revenit la marea dragoste, fotbalul, după o pauză de aproape un an. În tot acest timp, Florentina și-a împlinit un vis, acela de a deveni mamă!
Florentina și Patrick Alexandru, fiul său în vârstă de doar șase luni, se află în acest moment în cantonamentul echipei naționale de la Botoșani, acolo unde vineri, 31 august, de la ora 20.00, România va întâlni Belgia, într-o partidă contând pentru preliminariile Campionatului Mondial din Franța de anul viitor.
Florentina nu s-a putut despărți de fiul său, așa că a urmat exemplul altor jucătoare din fotbalul mare, luându-l pe cel mic în cantonament! „A făcut ce trebuia. Nu ar fi putut rezista fără copil. E de admirat cum încearcă și reușește să se achite de tot și de toate. Florentina e un om extraordinar înainte de toate, e un model de urmat”, a spus, pentru www.frf.ro, Mirel Albon, selecționerul naționalei României.
„Colegele au sărit să mă ajute”
Florentina, bine ai revenit. Emoții?
Mulțumesc! Emoții? Mari, și asta pentru că echipa națională a fost mereu ceva special în viața mea, în cariera mea. Mă bucur că am revenit. Am sperat la acest moment, mi-am dorit, am visat și, iată, încă o împlinire! Am fost foarte fericită în momentul în care am fost anunțată de convocare. Asta înseamnă că lumea încă mă apreciază, că echipa națională are nevoie de mine.
Nu ai venit cu mâna goală la echipa națională!
Așa e! L-am luat și pe micul Patrick Alexandru. Nu aș putea să stau departe de el prea mult în această perioadă. Am vrut însă să revin la echipa națională, dar să fiu în același timp și cu el. E foarte important pentru toată lumea și mă bucur că s-a putut. Nu sunt primul caz, să știți! Și, era să uit, colegele de la națională au sărit să mă ajute.
Cât de mult te-a schimbat venirea pe lume a lui Patrick?
Foarte mult. Eram conștienți de schimbare, dar ne-am dorit asta. Eu și soțul meu ne-am dorit enorm să avem un copil, iar visul s-a împlinit. Am amânat momentul în mai multe rânduri. După barajul pentru Campionatul European, pierdut după două egaluri, 0-0 și 1-1, în fața Portugaliei, am ajuns la concluzia că a sosit momentul.
Ai mai jucat însă.
Eram însărcinată în trei luni când încă mai jucam, apoi m-am oprit. Am continuat însă cu antrenamentele, din ce în ce mai ușoare, dar nu am întrerupt. La meciul cu Italia din toamna anului trecut mi-am dorit să joc, dar mi-a fost teamă. Nu am vrut să risc. Am plâns… Atunci am și anunțat oficial că îmi voi întrerupe activitatea.
„Am sărbătorit împreună titlul”
Cât de mult ți-a lipsit fotbalul?
La început mi-a fost foarte greu. V-am spus, am și plâns. Apoi am stat și m-am gândit cum alte fete stau pe margine cu accidentări grave și reușesc să-și păstreze moralul, să revină pe teren. Eu, în schimb, eram însărcinată! Iar asta nu se întâmplă în fiecare zi. Până în luna a 5-a, a 6-a m-am antrenat ușor. Aveam program individual, așa cum am avut și după ce am născut.
Ai și jucat în finalul sezonului trecut.
Da, împotriva lui Brøndby, marea noastră rivală. Am fost și cu cel mic la meci, am sărbătorit împreună titlul cucerit de Fortuna Hjørring chiar pe teren!
Cum te-au întâmpinat fetele de la lot?
Pe cele mai multe dintre ele le cunoșteam. Doar două – trei figuri noi. Chiar dacă nu am jucat alături de toate, le știu de la antrenamentele Olimpiei Cluj. De fiecare dată când vin acasă și am timp mă antrenez cu fetele de la „U” Olimpia.
Cum vezi meciul din această seară, cu Belgia, deși noi nu mai avem șanse de calificare?
Pentru mine orice meci este la fel de important, indiferent de miza lui, dacă mai sunt sau nu șanse de calificare. O victorie ne va face să avem un moral bun înaintea partidei din Portugalia, punctele obținute ne vor menține pe un loc cât mai bun în clasamentul FIFA. Un rezultat pozitiv va arăta că avem puterea de a juca la nivel înalt, împotriva echipelor care au participat la turnee finale. Sunt multe aspecte, dar mai presus de toate mândria de a reprezenta țara și mentalitatea de învingător!
Care ar fi lucrurile pe care ar trebui să se pună accentul de acum înainte, pentru a ne califica la un turneu final?
Am susținut mereu că avem fete extrem de talentate și nu este o simplă părere. Experiența internațională m-a făcut să ajung la această concluzie. Ca punct de plecare, cred că este foarte importantă munca depusă la echipa de club. Avem nevoie de antrenori instruiți, care își pot desfășura activitatea în condiții cât mai bune (baze sportive, echipamente). Ajungând la echipa națională, este important să se păstreze cât de mult posibil același nucleu, care să lucreze împreună. Avem nevoie de fete tinere care doresc să facă performanță, sacrificii, pasul spre echipa mare. Sunt multe lucruri care trebuie puse la punct, poate par nesemnificante, dar detaliile fac diferența. Și să nu uităm că nu e imposibil, am fost aproape de o calificare și cred că România merită acest lucru.
Un mesaj pentru fanii botoșaneni?
Fanii botoșăneni au fost minunați data trecută, am auzit și am simțit încurajările lor din fața televizorului, așa că abia aștept să îi aud de pe teren. Vă așteptăm în număr cât mai mare în această seară, avem nevoie de susținerea voastră pentru a învinge!
Vei merge și în Portugalia?
Nu voi merge, din păcate. Ar fi prea mult pentru mine și pentru Patrick. O spun din nou însă, mă bucur pentru această convocare și sunt fericită că sunt din nou la echipa națională.
Articol de Adi Dobre
