La cursul organizat cu ocazia Turneului UEFA de Dezvoltare dedicat reprezentativelor feminine Under 16 participă 20 de foste sau actuale jucătoare de fotbal din țara noastră. Zilnic, ele se prezintă la lecțiile teoretice și practice de la Mogoșoaia, iar apoi urmăresc din tribună jocurile de la turneul găzduit de Centrul de Fotbal Buftea.
Alături de ele, mereu cu zâmbetul pe buze și tot timpul dispusă la un dialog în particular, este Monika Staab, instructor tehnic UEFA. Fostă jucătoare de fotbal în Germania, antrenoare și conducătoare a clubului din Frankfurt, și-a dedicat, așa cum mărturisește în interviul acordat FRF.ro, aproape jumătate de secol dezvoltării fotbalului feminin în întreaga lume.
– După câteva zile de cursuri, care este nivelul pe care l-ați găsit în rândul candidatelor la licența UEFA B?
– Am descoperit un grup de fete care sunt nerăbdătoare să învețe. Ele sunt disciplinate și au o atitudine fantastică față de munca pe care o realizăm zi de zi. Lucrează foarte bine în echipă, vor să se ajute una pe cealaltă, la fel ca în fotbal, un sport în care poți avea succes doar dacă munca în grup este bună. Este interesant cât de mult efort depun, cât sunt de interesate să reușească, energia lor pozitivă îmi este transmisă și mie.
– Ne puteți spune o metodă de lucru pe care ați aplicat-o în această săptămână?
– La lecția practică, au intrat, pe rând, în pielea antrenorului, dând indicații, reacționând la exercițiile făcute de restul grupului. Iar noi le-am filmat. Au putut să se vadă, să se audă, să observe cum se exprimă și să își dea seama cum își pot îmbunătăți atitudinea pe marginea terenului. Multe dintre ele încă activează ca jucătoare, însă am remarcat că au și personalitatea necesară pentru a fi și antrenoare de fotbal feminin. Cred că și-au dat și ele seama că experiența pe care o acumulează la aceste cursuri le ajută să fie și jucătoare mai bune.
”Este o practică pe care am aplicat-o și în Germania. Le-am oferit fetelor licențele C, B și A când încă erau jucătoare active”
– Le pregătiți pe candidatele la licența UEFA B să ajungă antrenoare de fobal feminin sau de fotbal, în general?
– De fotbal feminin. Sunt de peste 46 de ani în fotbalul feminin, iar pentru mine ideal ar fi să le văd pe femei că antrenează femei. Pentru că se înțeleg unele pe altele, pentru că sunt la fel de ambițioase. Sunt unii antrenori bărbați care nu le înțeleg pe fete. Fotbalul e la fel, doar mentalitatea diferă. Emoțiile și sentimentele sunt diferite la femei. Ca antrenor, e nevoie să îți înțelegi jucătorii, în acest caz jucătoarele, și să știi cum să te comporți în anumite situații. De aceea, în Moldova s-a luat hotărârea ca în fotbalul feminin să antreneze numai femei. Am văzut și în acest grup din România câteva fete cu abilități de antrenor de valoare.
– Ați văzut la lucru reprezentativa feminină Under 16 a României. Cum vi s-a părut echipa?
– Am mai fost în România în 2012 și vreau să spun că, în acești aproape trei ani, se observă o mare diferență. Oricum, simpla existență a echipei de sub 16 ani spune ceva despre dezvoltarea fotbalului feminin din România, unde acum există și un campionat de junioare. Eu, în toate țările în care am călătorit, și au fost multe, am spus mereu același lucru și am dat mereu naștere la o dezbatere: ce-ar fi dacă finanțarea fotbalului feminin ar fi la același nivel cu cea din fotbalul masculin?! Mie îmi place să caracterizez fotbalul feminin ca fiind un ”sleeping giant” (un uriaș adormit). Ce impact ar avea dacă l-am ”trezi”!? Față de alte sporturi de echipă, în care procentul femeilor practicante este apropiat de cel al bărbaților, fotbalul este în urmă. Ce s-ar întâmpla dacă aproape la fel de multe femei ca și bărbații ar juca fotbal?!
7% din practicanții de fotbal din Europa sunt femei. În volei procentul este de 52%, iar în handbal de 42%
– Credeți că fotbalul feminin ar putea ajunge la același nivel cu cel al bărbaților?
– E greu de spus, cert e că a pornit cu o mare întârziere. Eu, în Germania, în 1969, nu aveam voie să joc fotbal. Poate peste două-trei decenii vom ajunge să vorbim despre fotbalul feminin că are aceeași amploare cu cel al bărbaților. Când spun asta mă bazez pe faptul că, vizitând diferite țări, mai mari, mai mici, cu populații uriașe sau dimpotrivă, în țări mai sărace, am observat că acest fenomen există și se răspândește tot mai mult. Poate și sponsorii se vor apropia mai mult, pentru că, trebuie să recunoaștem, fotbalul feminin nu este la fel de ”răsfățat”.
”M-am întâlnit și cu președintele Federației Române de Fotbal, l-am simțit foarte deschis, susține dezvoltarea fotbalul feminin și cred că, treptat, acest sport va deveni tot mai important aici. În curând e posibil să vedem România și la un Campionat European de fotbal feminin” (Monika Staab)
– Care este secretul succesului Germaniei în fotbalul feminin?
– Aceste femei care au adus Germania în top au luptat până când au primit ce meritau. Au depășit orice barieră. De la un antrenament pe săptămână, pe care îl făceam seara târziu, după ce toți plecau acasă la familiile lor, acum s-a ajuns ca echipele din prima ligă să aibă programate 10-12 ședințe de pregătire pe săptămână. Trebuie să înțelegem că lucrurile nu se întâmplă peste noapte și că este nevoie de mult efort depus și de multe sacrificii.
Proiectul îndeplinește obiectivul specific 3.1 din Planul Strategic pentru Dezvoltarea Fotbalului din România 2015-2020, ”Dezvoltarea fotbalului feminin”, având în planul de acțiuni ”Încurajarea femeilor să participe la programele de antrenorat și arbitraj”.
