La mai puțin de un an de la înființare, fără obiective mărețe, tradiție sau jucători cu experiență în futsal, Sportul Ciorăști a ajuns să joace în Liga 1.
Nu trebuie să fii expert la geografie ca să arăți măcar orientativ pe hartă unde sunt orașele care au echipe de futsal în Liga 1; nu trebuie să fii nici fan înfocat al sportului ca măcar să fi auzit de echipe ca United Galați, Autobergamo Deva sau Futsal Klub Odorheiu Secuiesc. Sportul Ciorăști, în schimb, e mai degrabă echipa care te-ar face să ridici din sprâncene și să te întrebi „cine?”.
Când mergi dinspre București către Ciorăști, o comună din Vrancea cu aproape 3.000 de locuitori, îți dai seama că ai părăsit drumurile îngroșate de pe hartă când mașina începe să se clatine pe porțunile cu asfalt ros, în față îți apar la intervale regulate căruțe și treci pe lângă oameni care adună nuci pe marginea șoselei. În comună, drumul e bun; și nu doar în centru. În fața primăriei, o clădire micuță pe care abia o observi, îți atrage atenția mai degrabă autocarul de vizavi, parcat înclinat pe margine de drum și inscripționat cu numele Sportul Ciorăști, în culorile echipei – galben și albastru.
E autocarul întregii comune – primăria l-a cumpărat înainte ca echipa de futsal să existe. E același cu care elevii și familiile merg în excursii și în care autoritățile au urcat locuitorii, pe rând câte 50, să-i ducă la centrele de vaccinare din județ în primăvară. La futsal, îl folosesc la meciurile din deplasare, chiar dacă și cele de pe teren propriu se joacă la 40 de kilometri de comună, la Sala Polivalentă de Focșani.
Pentru că majoritatea jucătorilor stau în Focșani, fiecare vine individual la sală. În prezent, împart polivalenta la meciuri și antrenamente cu echipele de handbal, baschet și volei ale Focșaniului. Și nu-s mereu cei cu prioritate, așa că fac doar 2-3 antrenamente pe săptămână, când prind sala liberă.
În zilele de meci, George Ioniță, managerul clubului, e primul din echipă care ajunge la Focșani, cu aproape patru ore înainte de start, când echipa de handbal din oraș încă bate mingea pe parchet.
George e din Galați, însă bunicii îi sunt din Ciorăști. Înainte să se ocupe de echipa de futsal, a făcut de toate pentru cea de fotbal din comună – a și antrenat, a avut în grijă și administrative. Echipa de fotbal e înscrisă în Liga 4, iar în trecut a jucat inclusiv un baraj de promovare pentru Liga 3. Dar costurile ca să ajungi în primile ligi (și să te descurci acolo) sunt prea mari la fotbal ca să ai pretenții cu o echipă dintr-o comună mică și cu buget redus, ca-n Ciorăști, povestește George.
În primăvara lui 2020, când pandemia a oprit competițiile de fotbal, George a început să discute tot mai des cu prieteni pe care îi avea în Galați și Piatra Neamț despre futsal – ei l-au sfătuit să înființeze o echipă și să o înscrie în Liga 2. I-au povestit că sunt costuri mai mici – doar dacă te gândești la numărul de jucători și cel de meciuri –, dar și că fotbalul jucat în sală se simte altfel; ești mai aproape de tribună, iar faptul că sportul nu e atât de larg răspândit ca fotbalul, face ca toți cei implicați să simtă comunitatea mult mai aproape de ei. Futsalul ar fi fost mai potrivit comunei Ciorăști.
Au pornit cu jucătorii pe care îi aveau la echipa de fotbal, deși unii dintre ei nu mai jucaseră vreodată futsal. George povestește că nu știau nimic despre fotbalul în sală la început. Ca să afle cum pornești o echipă, i-a înnebunit cu telefoanele pe cei de la Galați și Piatra Neamț. I-a ajutat și sprijinul primarului din comună, Nicolae Gabriel Braicău, care crede că marele câștig din investiția în futsal e că oamenii aud de Ciorăști. „Când au meci, echipele intră pe internet să caute unde e Ciorăștiul ăsta. Țin foarte mult la asta.”
Și George, și primarul Braicău, își amintesc râzând de primul meci oficial din istoria scurtă a Sportului Ciorăști, o înfrângere cu Poli Iași, 1-3, la care s-au bucurat doar că n-au luat „prea multe”.
La începutul sezonului de Liga 2, obiectivul era să rămână la jumătatea clasamentului. „Că suntem echipă mică, nu ne batem cu Politehnica Iași, cu Ceahlăul Piatra Neamț, din primul sezon”, își amintește Braicău. A urmat un egal cu Ceahlăul Piatra Neamț, 7-7, care le-a dat speranțe celor din Ciorăști că pot face față competiției.
Apoi a venit o serie de patru victorii care au urcat Sportul Ciorăști pe primul loc în Seria 1, de unde n-a mai coborât până la finalul sezonului regulat. La turneul final au pierdut doar în fața celor de la CFR Timișoara, echipă care s-a calificat direct în Liga 1. Sportul Ciorăști a jucat însă un baraj de promovare cu CFF Clujana Cluj, pe care i-au învins în ambele meciuri.
Le-a venit și lor greu să creadă ce au reușit. Răzvan Crăciun, unul dintre cei care au schimbat fotbalul pe futsal la Sportul Ciorăști, își amintește că au trecut câteva săptămâni până să-și dea seama ce se întâmplase. Nici pandemia nu i-a lăsat să facă vreo petrecere în centrul comunei. S-au strâns la un grătar și au sărbătorit restrâns, apoi s-au apucat din nou de treabă.
Ovidiu Tudose, care a jucat aproape 10 ani la United Galați și a ajuns la Ciorăști iarna trecută, e acum antrenor-jucător la echipă. Înainte să fie sunat de George și să i se propună venirea la Ciorăști, n-avea de gând s-a mai continue. Dar îl știa pe George de mulți ani și i s-a părut o provocare proiectul început de el.
În primele șase meciuri jucate în prima ligă, Sportul Ciorăști a reușit doar o victorie, în a doua etapă, 10-3 cu Clujana Cluj (care a rămas în Liga 1, după retragerea unei alte formații).
Încă așteaptă prima victorie pe teren propriu. La ultimul meci acasă, contra celor de la CFR Timișoara, au pierdut cu 2-4, deși au condus cu 1-0 și 2-1. Câteva zeci de oameni i-au încurajat din tribune: s-au strâns suficient de mulți cât să fluiere zgomotos când arbitrul a dat galben pentru simulare la o intervenție a portarului timișorean asupra atacantului de la Ciorăști pe semicerc, în loc de penalty.
Important e și să rămână în prima ligă, spune George. La asta speră să-i ajute și Marius Cozma, antrenor cu experiență în futsalul din România, care a înființat și dus în prima ligă United Galați și care va antrena Sportul Ciorăști.
Speră ca sezonul viitor să-l înceapă în propria sală din Ciorăști, pentru care primarul a dat recent autorizație de construcție. O vor construi în curtea școlii – pentru că prioritar e ca și copiii să o folosească. Cele în jur de 100 de locuri din tribune ar trebui să fie suficiente pentru fanii din comună, care acum îl întreabă pe George când se ciocnesc pe stradă „și cu cine jucăm etapa asta?”, ca apoi să se mire când aud numele unor orașe mari, precum Cluj și Timișoara. Primarul speră că sala va aduce competiția mai aproape de oameni, care într-o comună mică oricum n-au prea multe posibilități de a-și petrece timpul liber.
În sezonul actual și-au propus mai degrabă să omogenizeze echipa, pentru că au tot făcut transferuri iarna trecută și în vară. N-au nimic de pierdut. Iar orice surprize vin pe drum, sunt doar un motiv în plus de bucurie pentru o comună ca Ciorăști.
